Exerciii în venele varicoase ale extremitailor inferioare

Views: Transcription 1 rr.

Liceanta Tromb

Am cautat sal imprim lectiunilor mole si un caracter personal, evitand eat se pote a vorbi de ipotese si teorii si limitandu-me mai mult la expunerea lesiunilor ast-lel cum ele mi -s'aii presintat in lunga mea experienta si remanond in tot-d'auna in domeniul faptelor si fenomenelor observate.

Ast-fel aceste lectiuni stint destinate a representa in acelas time o scurtii descriptiune si dare de si-ma asupra bogatului material anatomo-patologic de care dispune institutul nostru de patologie si de bacteriologic.

Admit ca ingrijirea nostra si anume a d-lui Dr. Sion ajutal fluid si de d-sora E. Alanicatide de a se reproduce lectiunile melt in mod exact, nu era in tot-d'auna ineoronatd de succes. Prin lipsa unor buni stenografi safr strecurat multe insuficiente, omisiuni si greseli earl' se vor rectifica in parte la sfirsitul lucra- Fel si mai tarziu Mtn" editiune oue.

Daca insa cu tote acestea m'am invoit la publicarea acestui curs, causa este ca presinta cu tote acestea o mimed insemnata si utila si care va fi de mare folos elevilor si medicilor tineri.

• Tratamentul operaiunilor varicoase prin operarea
• Varicoza ca un stomac doare
• Toate aceste vene dreneaz sngele venos de la viscerele din etajul superior abdominal splin, pancreas, intestin subire, colon stng.
• Что представляет собой Совет.
• Picioarele care curg în varicoza
• Tricotaje de compresie din picioarele varicoase
• Este posibil sa se vindece cu crema varicoza

Cause le boaleor. Patologia e sciinta care se ocupil cu studiul bdielor. Dar ce este bula? Modal cum medicil au conceput notiunea despre bola' a variat la infinit de la epoch la epocii si chiar in aceea I epocii, dup6 diferitele coll medicale. Orl cat ar fi de interesantii si instructive o privire istoricil asupra evolutiunei acestet conceptiuni in decursul vremei, cadrul acestul manual nu ne permits se o facem si ne vom mulcurni a ve expune in mod cat se pcite de succint co trebue sa intclegem astil-iji sub notiunea de bolli.

Materia organisatil este depositara Lind sumo de energie ale curet extetiorisari dinamice variate, manifestate sub intluenta agentilor cosmici, constituesc fenomenele vietei. Aerul, umiditatea, caldura stint tot atat de indispensabile existentel pe cat e si presenta materiel cu un grad anumit de organisatie.

Nu este de ajuns insa ea acosth' varicoza homeopatie recenzii, acest schimh reciproc intro materia organisata i lumen exteriors srt se faca, on cum, ci numal clacti se indeplinesce in anumite conditiuni, variabile pentru diferitele specii, dar constante pentru una si aceeasi, viata ptite sit existe.

Un om nu va plea trill de cat data se va atla intr'un aer cu o antimitt cornpositiune, cu un anumit grad de temperatufa, si de umiditate; dacii va dispune de o anume cantitate de substante alimentare cu o anal-nae compositiune etc. Dupe aceste explicatiuni urm6z5, de la sine ce trebue sa intelegern prin notiunea de bolt : on de cute ort una sail mai multe functiuni se vor exercita in mod deosebit de cum se face deobiceiii, produand o turburare mai insemnatt in desftsurarea manifestatiunilor vitale, vom spume ct organismul e bolnay.

Aid strt superioritatea conceptiunei moderne despre bolt fatii cu conceptiunile de alta datt. Bola nu este o manifestatiune cu total a parte a until principit morbid care la un moment dat ar fi pus saiptnire pe organism. Net an fi asa, ar urma ea until si acelasi microb st product in ori-ce imprejurtrt tot una si aceeasi bolt. In realitate inst lucrurile nu se petrec ast-fel si, dintre mai multi omens infectati cu until si acelasi microb, until capett o pneumonie, altul o pericarditt, altul o septicemia cu abcese.

De alit parte si contrariul se p6te intempla : trot individi safer actiunea a trot microbi diferiti, until se infectezt cu tin pneumococ, altul cu. Prin urmare, din faptul cil pneumonia e de obiceiti produst de pneumococ, nu urmezii, ca cea d'inteirt e in mod fatal si exclusiv legatii de presenta celui de al douilea.

Pneumonia din potrivil resultt din modal cum reactionozt organismul asupra microbului care it ataca ; iar acostt reactiune a organismului nu e uniforma, e cu total individualt si sub dependinta conditiunilor in cart se giis,esc elementele, la cart in ultima analist se adresozt tote intluentele lumei externe. Mai departe, bola nu creiazt pentru organism legi none de functioflare. Punctiunile organice remain acelea,si, si in virtutea aceluiasi priacipitt functionezt yi organismul stniitos si col bolnav ; si acelesi legi carmuiesc revolutiunea cardiact de pildt si in starea de s'enttate si in exerciii în venele varicoase ale extremitailor inferioare de b5lt ; numat cat resultatele acestel activitttt stint altele din causa conditiunilor schimbate in cart acbsta din unit se indeplinesce, Din acest mod do a c ncepe bola decurg alto consecinte de cea mai 6 CAUSELE BOALFLOR 3 mare importantii.

In adever, dacil semnele exteriore prin care o bola ni se face cunoscut, adica simptotnele Mei, nu le considerilm de cat ca functiunile modificate ale organistuului, era natural ca medicil ca presupunii ea aceste functiani anormale se fie legate de o anornalie de arangiare, de structure sail de compositiune chimicii a elementelor vietuitore.

Cadrul bolelor pur functionale, cum ar fi asa cjisele nevrose bunii-ore, devine din ce in ce mai ingust, bole earl alts datil erail considerate ca sine materia sent astil bine cunoscute ca dependinte de alteratiuni organice. Asa dar una sail mai multe functiuni modificate resultand din modal cum organismul re'spunde la influence vatemr6re diferito si fiind conditionate de lesiuni material a until sail mai multor organs sisteme sari tesute, constituesc esenta bolei.

Studiul functiunilor organismalui bolnav constitue fisiologia patologicii ; studiul lesiunilor, anatomia patologicil care face obiectal eapitolelor ce vor arma. Spiritul investigator insrt nu se putea multunii nice cu atilt ; constatarea lesiunilor a explicat simptomele bolei, a dat insa nascere unei alto chestiani, ammo conditiunile earl presidti la nascerea acestor lesiuni.

Bazele Nursing Anul I

Se punoa ast-fel marea intrebare a causelor bulelor. Stint putini ani de eand s'a catruns mai bine in studiul acestor cause, studiii earl constitue sciinta cu total recentrt a etiologiei. Affil datil cele mai malt bole se nasceati, evoluaii si se sfir-iail sub ochii medicului fore ea acesta sit Ord da s ma despre causa si esenta lor.

In timpii din urmit, tocmai etiologia, gratie mai cu semis nuoelor descoperirl bacteriologiee, a Meat an progres irnens, si din ce in ce cunoscem mai precis causele, pane actin. Se dcosibesc de obiceiii cause interne si cause externe. Cele externe ar fi acelea cari ating organismul venind din afaril.

Printre aceste cause cea mai frecuenra sent microbii, cele-l'alte intluente cosmice servind prat malt sit ajitte ruicrobii in actiunea for sari sa le prepare posibilitatea de a pane stilpanire pe organism, schimbana acestul din armil conditiunile normal de viatil.

Astil scim eg, cele mat multe bole 4ise a frg'.

Bine ați venit la Scribd!

Importanta agentilor fisici: caldura, temperatura, electricitatea, compositia si miscarile aerulut si apel etc.

Studiul microbilor ca agenti patogent face subiectul unei alte ramuri, asta Causele interne stint acelea cart 'si-ail fiinta in alcatuirea organismului. Na trebue sit se crecla ca pricinele interne de bole Bunt identice in esenta lot cu pricinele externs, si ca singura deosebire at consta in aceea, cis unele venind din afara patruncl in organism pe cand cele-l-alte ar fi existand ca atart in organism.

SA clarifictim acesta prin exemple. Un copil niiscut din parinti sifilitici este expus de timpuria, si cu atat mat malt cu cat inainteza in etate, ca sit capete bole ale sistemulut vascular ori ale sistemului nervos central, pentru care scim ca sifilsul are o pedispositie particulara.

Cu tutu acestea copilul n'a lost, dupe" nascere, nici odatii infectat de sifilis nice n'a lost supus vre-uney alte cause speciale. Din acosta insi nu urineza ea in organisrnul copilulut exista, luata de la piirinti, causa specialti provocatore a lesiunilor amintite. De in parintl" copilul a hat numai cat o stare de slabiciune a acestor sisteme care le face sit se imbolnavesca sub influenta imprejurarilor celor mat bangle.

De asemenea un parinte tuberculos va avea copil: de la Inceput sinetost, cart cu tote astea vor avea slabe acele organe, care se gasese atinse de tuberculosa la parinti, adica pulmonul mat cu soma.

Pulmonul slab al acestor copii este expus tuturor baelor si chiar tuberculozei faril ca la nascere sii fi avut bacilul tuberculos in lel. In legtitura cu starea de sltibiciune a pulmonilor, acesti copil vor avea an torace ingust, subtire, lung, flasc, ca un cuvent ceea ce se numesce torace paralitic, taro constitue tin stigmat al celor expust. La alti copii ganglionii si tote aparatele limfatice arata o tendenta particularti de a se umfla, de a se mtiri in loc de a re'mane stationare salt chiar de a regresa de la o anurnita etate, cum se intempla de obi - ceiti.

Acestt gangliont ipertrofici, se afla prin acesta in stare de receptivitate deosebita pentru bacilul tuberculozet.

Causele interne se reduc dar la ceea-ce cu un name generic numim predispozitiune. Pentru ca acesta cestiune a predispozitiunei s:i fie presentata sub o forma mai lamurita exerciii în venele varicoase ale extremitailor inferioare o studiam chiar in origins ei. Organismul animal, care la un moment determinat e redus la o singura celula starea monocelularileste expresiunea desvoltarei unei serif periodice de celule, constituind in acest mod colonii celulare, ce au o anurnita desvoltare si functiunf speciale.

Încărcat de

Dacrt ne vom reprezinta ast-fel desvoltarea organismului, vom intolege usor cum prin tulburarea acestei ordine de desvoltare, si va produce o abnormitate ce se va manifesta mai tordiil tot ast-fel vor fi imprimate organismului proprietati morbide latente transmise prin ereditato. Acest proces 4 Fig. Diforite forme a CaryokinezeI. Ghem cu filamentul rapt si deduhlat. Formatiunea diasterulut hutoiu. Distinge-vom trei varietitti de cariochineza : 1 Cariochineza tipicil, 2 Cariochineza omeotipica, 3 Cariochinezil eterotipica.

Credem ca e momenta].

Iatri in ce consistg. Primal semn, ce anuntii aparitiunea Cariomitozef, e cg membrana nucleului dispare, iar inguntrul lui se ivesce an filament ce sa dispune in forma de ghem, sag spirem. La allele spete de animale firele ce compun acest spirem sent egale in tote celulele organismului; asa d ex. Fie-care filament A divide in 2 in seas longitudinal si prin o grupare speeialri oferii aparenta unei stele aster. Alto filamente forte fine, necolorabile prin reactivi, sail acromatice, dupe expresiunea lui Flemming, pornesc in formii de fits de in polurile nueleului.

Firele cromatice medicina buna pentru tratamentul vene varicoase rendul for stint animate de o miscare neregulatii in aparentg. Alai ter4ig ori-co conoxiune intro cele doue grupuri de fire ce constituesc acest diaster e ruptg si imprejurul fie-cgrui grup apare o membrang ; din acest moment existrt 2 nuclei in celulii, protoplasma se divide si ea, si atunci celula imptirtitii in 2 tontine cute o jumetate de nuclei primitiv.

Nu numai nuclelul dar si pratoplasina vena umflata cu varice in timpul cariokineser o structure particularg ; aflame granulatiile protoplasmatice se dispun sub forma radiatg in jurul centrilor de atraetiune care de asemenea nu sunt niste simple puncte, ci sunt formate dintr'un sistem de grgunte si do cercuri. Intre tale doue centre de atractiune, existg o zone de protoplasma', fora structure aparentg, zone ecuatorialg, care se elimina mai Iftoza omeotipicii diferii de cea tipica mai cu seing prin aceia cg numeral filamentelor e mai mic, iar lungimea for mai scurtg.

De asemenea in for ma el eterotipicii, fibrele stint numal pe jumetate, iar figurile Cariochinetice mai neregulate. Dace compargm en aceste figuri caracteristice aceea co se observil in produsele patologice vedem cg cariochineza patologicg diferri in multe de cea normall Asa vedem une-ori ca filamentele sunt asa de scurte in eat au devenit corpuri rotundo.

Sunt casuri in care nucleii se multiplica, dar celulele nu, alto ori in fine nucleul se divide in mai multi nuclei dar nu in 2 ca in casurile de earl am vorbit. Dace ins ar apare un accident ore-care, si ar turbura acesta lege admirabila de divisiune, se va constitui o anonialie si ca consecinta, fiind deranjatii forma si directiunea cariochinezei, vor results pe de o parte monstruositiiti, pe de altrt parte anomalii variate.

Ca s'a intelegem mai bine modal prin care se determine aceste predispositiuni, sit inteim in mecanismul intim al fecundatiei, al acestai act de conjugatie. Procesul fecondatiei la un ascaris. Oorpuil de direetinnea resultand din unirea germenului maseulin en eel femenin. Formatiunea de done ghomini.

Cu raze polare ep. In jurul asestui cap ce se transforms intr'un nuclei, sa formeaza o aureola. Atat corpul spermatic, cat si cal radiat se impart in 2. La vermii la car! Mai in acelasl timp jumetatea fusului nuclear primitiv, ajuns in periferia oului, e oliminat. Cele done vesicule cari aii devenit doe mart nuclei, se impreunii si in interior apare atunci un sistem de fire cu dispositiunea unul spirem. Putem nota in trociit ca acesta a singurul cas in organism in care din 2 nuclei se face unul singer, in colo pretutindenea vont vedea o divisiune a nucleilor.

Din ce! Indata dupe acesta, in nucleul resultat apare votonon cu vene varicoase caraochinezel si pe care am studiat'o.

E forte liimurit din cele expuse, ca s'a petrecut in actul conjugatiunei un amestec intim la care ambele operaiuni de pre în varicoza, atat eel maseulin cat si eel femenin ail luat o parte egala in formarea organismului, in cat acesta se bucura de o potriva de proprietatile paterne si materne.

In procesul complicat de care s'a vorbit, on -ce turburare in desvoltarea oului si a spermatozoidului, on -ce neregularitati in actul fecondatiunel, va irnprima viitorului organism deformitati congenitale si va deterrnina in el predispositiuni pentru diferitele bole, ce se vor manifesta la un timp anumit. Se scie ca in desvoltarea embrionului, in formarea fie-carui organ, presida o lege fixa, in ceece privesce numeral si directiunea figurilor eariochinotice.

Exerciii în venele varicoase ale extremitailor inferioare in local uncle are see se produca o desvoltare viciosa, inicroscopul aratii ca forma, numeral si mai en soma directiunea figurilor cariochinetice, nu presinta tipul cunoscut ; si un lucru asupra caruia nu trebae exerciii în venele varicoase ale extremitailor inferioare avem de loc indoiala, este ca aceste turburari de desvoltare vor deveni din ce in ce mai accentuate, proportional cu crescerea organismului si la un moment dat, se 'Ate forma in acel lee o anomalie patologicii.

Aceste neregularitati in multiplicarea si evolutiunea celulelor, pot constitui in organism atatea puncte do resistenta mai mica. Asa d. Trobue sa distingem un moment dat se pot mostenit de la Orinti determinants. Anomalil in disposicerebrului pot fi cause predisponente pentru bede predispositinni, Melo ereditare, adica earl la desvolta in urma planulul rtithcit al organisriel dar pate sa sibs trebuintii de o causil prosima n 53 Fig.

Idea unut hemofilic:0 barbati, tonal, 1.