Fonduri în venele varicoase ale extremitailor inferioare.

Cei mai mult oameni mor n urma unor tulburari de circulate grave interesnd inima sau alte organe importante sau n urma unor distrofii cardiace.

• Aplazii si atrezii de canale-acest tip este mai frecvent intalnit la niv glandelor sub mand 2.
• Este posibila vitamina e cu varicoza
• Ричард принялся расхаживать по комнате.
• Curs Digestiv Dictare

Se ntlnesc mai rar astazi inflamati ale inimii si vaselor, tumorile sunt rare la nivelul inimii, mai frecvente la nivelul diferitelor tpuri de vase. Se ntlnesc de asemenea, rar dar nu exceptonal, golful bun varicoza ale inimii si vaselor sanguine.

Cursuri, USMF | PDF

Strmtarea concomitenta a lumenului arterial determina tulburari de circulate din ce n ce mai gravepna la urma fatale, explicnd faptul ca n multe tari, cei mai mult oameni mor n urma arteriosclerozei. Se recunosc n acest sens 3 forme: ateromatoza sau ateroscleroza interesnd cu predilecte artera aorta, arterele coronare, cerebrale si renale, dar si alte artere, scleroza calcificanta a mediei interesnd arterele de tp mijlociu si arterioloscleroza sau scleroza arterelor mici, a arteriolelor si a capilarelor.

De obicei, la aceeasi persoana se ntlnesc toate 3 tpurile de leziuni si anumite artere fonduri în venele varicoase ale extremitailor inferioare fi interesate concomitent de mai multe tpuri de leziuni. Ateroscleroza Se caracterizeaza prin depunerea de substante grase n intma arteriala sub forma de placi galbui numite ateroame, n jurul carora se consttuie un tesut conjunctv fibros, aparnd un proces de scleroza.

Este principala forma de manifestare a arteriosclerozei si cea mai grava componenta a acestei boli. Aceste studii au confirmat faptul ca boala este caracteristca vrstei naintate si intereseaza cu predilecte sexul masculin, dar aparita leziunilor este favorizata si evoluta lor este accelerata de o serie de conditi care tn de modul de viata a diferitelor colectvitat umane.

Din aceasta cauza, ateroscelroza apare mai repede si produce efecte mai grave n anumite tari, dect n altele. Astfel, n comparate cu Statele Unite, boala este mai grava doar n Scota si Finlanda si ceva mai putn exprimata n alte tari industrializate cum sunt Canada, Franta sau celelalte tari scandinave. Semnificatv este faptul ca fata de un indice scazut n tara natala, japonezii care emigreaza in Statele Unite adoptnd modul de viata american, dobndesc n decurs de o generate predispozita pentru boala, caracteristca populatei respectve.

Ateroscleroza este boala vrstei mijlocii si naintate, n ciuda faptului ca modificari asemanatoare ale peretlor arteriali se ntlnesc nca din copilarie. Dupa 20 de ani aceste modificari devin din ce n ce mai frecvente si mai numeroase si prezinta tendinta de permanentzare; leziuni caracteristce, generatoare ale bolii si complicatilor sale apar nsa, de obicei, numai dupa 40 ani.

Încărcat de

Exista, de asemenea, o evidenta predilecte a bolii pentru sexul masculin, mai ales la o vrsta mai putn naintata. Dupa menopauza, aceasta diferenta tnde sa se atenueze, dar chiar peste 70 ani numarul barbatlor care mor prin ateroscleroza este aproape dublu.

Privit pn nu demult ca organ rudimentar, apendicele vermicular, de fapt, exercit mai multe funcii: de protecie graie elementelor limfoide ; secretorie produce amilaz i lipaz ; hormonal produce hormonul care contribuie la funcia aparatului sfincterian al intestinului i la peristaltism. Deaceea, astzi nimeni i nicieri nu mai susine aa numita apendicectomie profilactic popularizat de Ledeard nc dup

Castrarea terapeutca a femeilor produce cresterea lipidelor sanguine ca si a coagulabilitati sngelui. De asemenea, experimental, pe animale, producerea aterosclerozei poate fi prevenita prin administrare de hormoni ovarieni. Fata de aceste 2 conditi constant ntlnite n ateromatoza, diferentele geografice apar ca urmare a existentei unor factori de risc mai actvi n anumite regiuni.

Bine ați venit la Scribd!

Hiperlipidemia, sub forma hipercolesterolemiei si a altor anomalii ale metabolismului lipidic, apare ca un factor major de risc demonstrat de bogata placilor ateromatoase n colesterol si esteri de colesterol, derivat ai lipoproteinelor sanguine cu densitate joasa, cu grad redus de dispersiune.

Importanta leziunilor la persoane cu tulburari congenitale ale metabolismului lipidelor sau alte boli producnd astfel de tulburari nefroze, boli endocrine n special hipotroidismul pledeaza n acelasi sens. Se explica predilecta bolii pentru populati cu un regim bogat n grasimi ct si posibilitatea reproducerii ei la multe specii animale, inclusiv la maimute, prin regim care determina hiperlipidemie, n special hipercolesterolemie.

Observatile au subliniat nocivitatea unui regim bogat n colesterol si lipide saturate, contnute n special de galbenusul de ou, grasimile animale si unt, care produce hipercolesterolemie n contrast cu cel sarac n colesterol, contnnd predominant grasimi vegetale nesaturate, cu efect invers. Este semnificatva incidenta scazuta a ateromatozei la eschimosi, n ciuda regimului bogat n ulei de peste, datorita contnutului ridicat al acestuia n acizi grasi de tpul omega-3 care scad concentrata sanguina a lipidelor cu densitate joasa.

Bolile Sistemului Cardiovascular | PDF

Hipertensiunea arteriala apare, dupa 45 de ani, un factor mai nociv dect hiperlipidemia, favoriznd aparita leziunilor chiar n conditile unei lipidemii normale. Este concludent faptul ca nu se produc leziuni ateromatoase pe artera pulmonara si ramurile sale dect n conditile unei hipertensiuni n circulata mica.

Tratamentul eficient al hipertensiunii diminua mult riscul infarctului de miocard si al hemoragiei cerebrale, principalele complicati ale ateromatozei. Fumatul dubleaza riscul decesului prin complicati ale aterosclerozei. Daca mai exista alt factor dur, acest risc este triplu sau chiar mai mare. Majoritatea femeilor care mor de inima sunt fumatoare.

Fumatul este mai putn nociv la cei fara hiperlipidemie iar renuntarea la fumat are un evident efect favorabil asupra evolutei bolii. Nocivitatea fumatului este pusa pe seama inducerii unei alergii tabagice, producerii de antcorpi fata de anumite substante contnute n fumul de tgara care se depun pe suprafata endoteliului arterial producnd leziuni progresive.

Diabetul, prin importanta tulburarilor de metabolism glucidic si lipidic care l fonduri în venele varicoase ale extremitailor inferioare, agraveaza evoluta aterosclerozei dublnd de exemplu incidenta infarctului de miocard, crescnd frecventa gangrenei extremitatlor inferioare. Dintre factorii blnzi aterogeni trebuie menionat alimentata excesiva si exercitul fizic insuficient ducnd la obezitate, starile de ncordare nervoasa, utlizarea cronica a unor contraceptve, tulburarile metabolismului nucleoproteinelor ducnd la hiperuricemie, tulburari ale metabolismului cisteinei.

Etologiei multple a bolii i corespunde o patogeneza complexa: ateroscleroza apare ca rezultatul tulburarii echilibrului normal dintre proprietatle functonale si structurale ale peretelui arterial, n special ale intmei si proprietatle mecanice, biochimice si biologice ale sngelui.

Acest fenomen a fost observat nca de marii antomopatologi de la mijlocul secolului trecut. Rokitansky, n pune ateroscleroza pe seama depunerii pe suprafata intmei arteriale a unor trombi, care ulterior sunt nglobat n grosimea acestei tunici producnd hemoragie si eliberare de colesterol ipoteza incrustatei.

Virchow, n considera boala ca fiind urmarea unei imbibiti a peretelui arterial lezat cu plasma, cu depunerea de lipide n substanta fundamentala a intmei ipoteza imbibitei. Rolul esental al colesterolului n geneza leziunilor a fost demonstrat experimental de Anicikov, la nceputul secolului nostru, prin producerea de ateroame pe aorta iepurilor obligat sa ingereze alimente contnnd n exces aceasta substanta. Astazi este acceptata, n general, ipoteza reactei arteriale la actunea multplilor factori patogeni, emisa n special de catre Ross.

(DOC) Bazele Nursing Anul I | gina el amry - varilogic.ro

Ateroamele apar n urma interesarii repetate sau permanente a intmei arteriale de catre factori mecanici hipertensiunebiochimici hiperlipidemiecomplexe imune, toxine microbiene sau de alta natura, radiati. Monocitele provenite din snge dar si histocite din delicatul tesut conjunctv subendotelial se multplica si ncep sa nglobeze picaturi de grasime transformndu-se n celule spumoase caracteristce ateromului.

Nu se cunoaste exact semnificata prezentei constante a unor limfocite T la nivelul acestei leziuni. Un rol deosebit n formarea ateromului au si celulele musculare netede din tunica mijlocie a arterelor.

Varicele si Tromboza venoasa - Diagnostic si tratament minim invaziv, dr. Toni Feodor - Digi24

Aceste celule dotate cu proprietat contractle dar si de secrete de substanta fundamentala trec n intma, prin limitanta elastca interna a arterei, de citokine produse de celulele endoteliale si de catre macrofage. Ele se multplica si nglobeaza actv lipide, transformndu-se n celule spumoase care formeaza cea mai mare parte a ateromului.

O parte din ele provin nsa din celule musculare netede indigene n intma, asa numitele celule miointmale. Secreta de substanta fundamentala contribuie la ngrosarea intmei la nivelul placii ateromatoase. Dupa Benditt, intensa hiperplazie de celule musculare, cu rol att de important n formarea ateroamelor, ar fi urmarea unei mutati aparute n aceste celule, sub actunea unor virusuri sau poate chiar a colesterolului, care le confera proprietat de proliferare asemanatoare tumorilor benigne.

Hiperlipidemia este una din cele mai importante conditi n aparita ateromatozei.